Când nu mai vrei să fii „fata cuminte”

Despre femeile care au învățat să fie plăcute înainte să învețe să fie libere.

Există o versiune a femeii „cuminți” pe care societatea o învață foarte devreme.

Să fie drăguță.

Să nu vorbească prea tare.

Să nu ceară prea mult.

Să nu pară „prea disponibilă”.

Să nu fie prea sexuală.

Să nu spună lucruri care ar putea șoca.

Și, mai ales, să nu pară că își dorește prea mult.

În viața de zi cu zi, aceste mesaje pot fi subtile.

În dormitor însă, ele pot deveni surprinzător de vizibile.

Pentru că poți ajunge adultă, independentă, sigură pe tine în aproape toate domeniile vieții și, în același timp, să existe o parte din tine care încă se întreabă:

„Oare este OK să spun că vreau asta?”

⸻

Fata care a învățat să fie plăcută

Multe femei nu au fost învățate să își exploreze sexualitatea.

Au fost învățate să fie dorite.

Pare o diferență mică.

Nu este.

A fi dorită înseamnă să fii obiectul dorinței altcuiva.

A-ți cunoaște propria dorință înseamnă să știi ce vrei tu.

Iar între cele două există un spațiu enorm.

Poți să știi foarte bine cum să fii seducătoare, dar să nu știi ce îți place.

Poți să știi cum să îi faci plăcere partenerului, dar să îți fie greu să îi spui cum să îți facă ție.

Poți să accepți aproape orice pentru că „nu vrei să strici momentul”.

Poți să mimezi că îți place ceva doar pentru că pare mai ușor decât să explici că nu îți place.

Și poți chiar să confunzi faptul că ești „bună la sex” cu faptul că te simți bine în timpul sexului.

Dar sunt lucruri diferite.

⸻

De unde vine ideea că o femeie „prea sexuală” este suspectă?

Pentru multe generații, sexualitatea feminină a fost tratată ca ceva care trebuie controlat.

O femeie „respectabilă” nu trebuia să vorbească prea mult despre sex.

Nu trebuia să aibă prea multe experiențe.

Nu trebuia să pară prea interesată.

Nu trebuia să ceară.

Iar dacă își exprima dorința foarte direct, risca să fie etichetată.

Interesant este că societatea a trimis mult timp femeilor un mesaj contradictoriu:

Fii sexy. Dar nu prea sexy.

Atrage. Dar nu părea că îți place atenția.

Fii disponibilă pentru partener. Dar nu părea prea dornică.

Arată-ți corpul. Dar nu recunoaște cât de mult îți place să fii privită.

Nu este de mirare că atât de multe femei au crescut cu o relație complicată cu propria dorință.

⸻

„Dar dacă mă judecă?”

Uneori nu ne oprim din a spune ce vrem pentru că nu știm.

Ne oprim pentru că ne imaginăm reacția celuilalt.

„O să creadă că sunt prea experimentată.”

„O să creadă că am făcut asta cu mulți.”

„O să creadă că sunt ciudată.”

„O să creadă că cer prea mult.”

„O să creadă că sunt obsedată de sex.”

Și atunci alegem varianta sigură.

Tăcem.

Acceptăm.

Lăsăm lucrurile să se întâmple.

Și sperăm că partenerul va ghici.

Dar sexualitatea nu funcționează foarte bine pe bază de telepatie.

Iar faptul că ai o dorință nu spune nimic rău despre caracterul tău.

Nu spune câți parteneri ai avut.

Nu spune cât de „cuminte” sau „ne-cuminte” ești.

Spune doar că există ceva care îți place.

⸻

A spune „vreau” poate fi mai vulnerabil decât a spune „nu”

Am vorbit mult despre limite.

Despre consimțământ.

Despre dreptul de a spune „nu”.

Și toate acestea sunt esențiale.

Dar există și cealaltă parte a libertății sexuale:

dreptul de a spune „da, vreau”.

„Vreau să încerc.”

„Vreau să mă atingi aici.”

„Vreau mai încet.”

„Vreau mai mult.”

„Vreau să te privesc.”

„Vreau să mă privești.”

„Vreau să folosim o jucărie.”

„Vreau să mă masturbez lângă tine.”

„Vreau să îți spun ce îmi place.”

Pentru unele femei, aceste propoziții pot fi mai greu de spus decât „nu”.

Pentru că „nu” ne protejează.

„Vreau” ne expune.

Ne face vizibile.

Și tocmai de aceea poate fi atât de intim.

⸻

Nu trebuie să devii „altă femeie”

A renunța la rolul de „fată cuminte” nu înseamnă să începi să faci lucruri pe care nu le vrei.

Nu înseamnă să fii mai îndrăzneață doar pentru că asta pare mai sexy.

Nu înseamnă să accepți orice fantezie, orice practică sau orice experiență.

Și, foarte important, nu înseamnă să înlocuiești o presiune cu alta.

Nu există o nouă versiune de „femeie sexuală corectă”.

Nu trebuie să fii cea mai experimentată din cameră.

Nu trebuie să ai multe jucării.

Nu trebuie să ai fantezii spectaculoase.

Nu trebuie să îți placă sexul dur, sexul spontan, sexul în trei, sexul în public sau orice altceva ai văzut într-un film.

Poți să fii foarte sexuală și să ai preferințe foarte simple.

Poți să fii curioasă și să spui „nu pentru mine”.

Poți să îți dorești ceva astăzi și să nu mai vrei peste o lună.

Libertatea sexuală nu înseamnă să vrei orice. Înseamnă să poți alege.

⸻

Poate că „fata cuminte” încă locuiește undeva în noi

Poate apare atunci când vrem să cerem ceva și ne răzgândim.

Când avem o fantezie și ne este rușine să o spunem.

Când ne place ceva „prea mult” și încercăm să ascundem asta.

Când ne dorim să fim mai active, dar așteptăm ca partenerul să conducă totul.

Când vrem să cumpărăm o jucărie și ne gândim că „poate e prea mult”.

Când ne masturbăm și încă simțim că trebuie să ne justificăm.

Când ne surprind propriile dorințe.

Și poate că nu trebuie să o alungăm.

Poate trebuie doar să o înțelegem.

Pentru că acea parte din noi a învățat cândva că a fi în siguranță înseamnă să fii acceptată.

Iar acum, ca adultă, poți învăța ceva nou:

nu trebuie să fii mereu plăcută ca să fii în regulă.

⸻

Sexualitatea ta nu este un test de moralitate

Asta merită spus foarte clar.

Ceea ce îți place în dormitor nu stabilește valoarea ta ca femeie.

Nu ești mai bună pentru că ai puține experiențe.

Nu ești mai „liberă” pentru că ai multe.

Nu ești mai matură pentru că ai încercat lucruri noi.

Și nu ești mai puțin feminină pentru că ai o dorință sexuală puternică.

Sexualitatea este o parte din tine.

Nu este întreaga ta identitate.

Dar este o parte care merită să fie cunoscută fără rușine.

⸻

Poate că maturitatea sexuală arată altfel decât am crezut

Poate că nu înseamnă să fii foarte experimentată.

Poate înseamnă să te cunoști suficient încât să poți spune:

„Asta îmi place.”

„Asta nu îmi place.”

„Asta vreau să încerc.”

„Asta nu vreau.”

„Astăzi vreau.”

„Astăzi nu.”

Și să nu simți că trebuie să demonstrezi nimic.

Nici partenerului.

Nici prietenelor.

Nici internetului.

Nici ție însăți.

⸻

Când începi să te alegi și în dormitor

Poate că renunțarea la „fata cuminte” nu este despre a deveni mai îndrăzneață.

Poate este despre a deveni mai sinceră.

Să nu mai râzi când ceva te deranjează.

Să nu mai spui „e ok” când nu este.

Să nu mai faci lucruri doar pentru că îți este teamă că altfel vei fi considerată plictisitoare.

Să nu mai simți că dorința ta trebuie să fie justificată.

Și să îți dai voie să descoperi ce te face să te simți bine.

Uneori prin conversație.

Uneori prin masturbare.

Uneori printr-o fantezie.

Uneori printr-o jucărie.

Uneori doar prin faptul că îți observi corpul și reacțiile fără să încerci imediat să ajungi undeva.

Nu există un singur mod corect de a-ți explora sexualitatea.

Există doar ceea ce este al tău.

Și poate că asta este partea cea mai frumoasă.

Nu trebuie să devii „fata rea”.

Nu trebuie să devii „fata sexy”.

Nu trebuie să devii nimeni altcineva.

Trebuie doar să fii suficient de liberă încât să afli cine ești tu când nu mai încerci să fii pe placul tuturor.

Iar dacă articolul ți-a stârnit puțin curiozitatea, poate merită să vezi și ce există dincolo de teorie: lucruri care te pot ajuta să îți explorezi plăcerea în ritmul tău, fără presiunea de a demonstra ceva.

Pentru că, uneori, cea mai interesantă parte a sexualității începe atunci când nu mai întrebi

„Oare ce ar trebui să-mi placă?”, ci „Oare mie ce îmi place?”

With love,

Erosia