Romanian 
English 
Și cum ajungem să credem că există o „normalitate” pe care trebuie să o atingem.
În era rețelelor sociale și a informației la un click distanță, este aproape imposibil să nu ne comparăm.
Vedem cupluri care par mereu îndrăgostite. Citim articole despre cât de des „ar trebui” să facem sex. Ascultăm podcasturi în care invitații vorbesc despre viața lor intimă cu o naturalețe care ne face să ne întrebăm dacă noi facem ceva greșit.
Și, fără să ne dăm seama, începe comparația.
„Noi facem suficient sex?”
„Este normal să nu simt dorință în fiecare zi?”
„Oare celelalte cupluri sunt mai pasionale decât noi?”
Aceste întrebări sunt mai comune decât credem.
Problema nu este curiozitatea.
Problema este că încercăm să găsim un standard universal pentru ceva profund personal.
Adevărul este că nu există o frecvență perfectă, o durată ideală sau un mod „corect” de a trăi sexualitatea.
Există doar ceea ce funcționează pentru fiecare persoană și pentru fiecare cuplu.
Două relații pot fi la fel de sănătoase, chiar dacă viața lor intimă arată complet diferit.
Un cuplu poate avea o viață sexuală activă de mai multe ori pe săptămână.
Altul poate avea perioade mai liniștite, fără ca apropierea sau iubirea să dispară.
Diferența nu este dată de număr.
Este dată de felul în care cei doi se simt în relația lor.
Comparațiile devin și mai periculoase atunci când uităm că vedem doar o parte din poveste.
Pe rețelele sociale oamenii publică momentele frumoase.
Nu publică discuțiile dificile.
Nu vorbesc despre stres, oboseală, probleme de sănătate sau perioadele în care intimitatea trece pe plan secund.
Imaginea pe care o vedem este atent selectată.
Realitatea este întotdeauna mai complexă.
Există și comparațiile făcute în tăcere.
Cele cu relațiile din trecut.
Cu începutul propriei relații.
Cu filmele romantice sau cu poveștile prietenilor.
Ne întrebăm de ce nu mai simțim fluturii din primele luni și uităm că iubirea matură nu seamănă cu îndrăgostirea.
Are alt ritm.
Altă profunzime.
Altă formă de apropiere.
Poate cea mai importantă întrebare nu este dacă viața noastră sexuală seamănă cu a altora.
Ci dacă ne face pe noi să ne simțim bine.
Dacă există comunicare.
Respect.
Consimțământ.
Curiozitate.
Și libertatea de a spune atât „da”, cât și „nu”.
Acestea sunt reperele unei vieți sexuale sănătoase.
Nu comparația.
În loc să ne întrebăm dacă suntem „normali”, poate ar fi mai util să ne întrebăm dacă suntem autentici.
Dacă ceea ce trăim ne reprezintă.
Dacă ne simțim ascultați.
Dacă putem vorbi deschis despre dorințele și limitele noastre.
Sexualitatea nu este o competiție.
Nu există clasamente și nici premii pentru cuplul „perfect”.
Există doar oameni diferiți, cu nevoi diferite, în etape diferite ale vieții.
Iar normalitatea începe acolo unde încetăm să ne comparăm și începem să ne ascultăm pe noi înșine.
With love,
Erosia
