Despre validare, atenție, flirt și diferența dintre „îl vreau pe el” și „îmi place să mă simt dorită”
Ai avut o zi lungă, ai răspuns la prea multe mesaje, ai muncit, ai făcut cumpărături, ai rezolvat lucruri și, la final, tot ce îți dorești este să faci un duș, să te bagi în pat și să nu mai fii responsabilă pentru nimeni.

Nici măcar pentru propria ta sexualitate.
Și totuși, undeva în fundal apare gândul:
„Oare ar trebui să fac ceva?”
Poate ai citit că masturbarea te ajută să te relaxezi.
Poate ai cumpărat o jucărie pe care încă nu ai încercat-o.
Poate te gândești că, fiind singură, ar trebui să profiți de timpul acesta pentru a te descoperi.
Poate ai impresia că o femeie conectată la sexualitatea ei trebuie să aibă mereu chef, curiozitate și energie pentru plăcere.
Dar sexualitatea nu este încă o sarcină pe lista de lucruri de făcut.
Și nu trebuie să transformăm libertatea sexuală într-o nouă formă de presiune.
Nu trebuie să ai chef doar pentru că poți
Faptul că ai timp, intimitate sau acces la produse de sexual wellness nu înseamnă că trebuie să le folosești.
Poți să ai o seară liberă și să nu îți dorești nimic sexual.
Poți să fii singură și să nu simți nevoia să te masturbezi.
Poți să ai o jucărie sexuală în sertar și să nu o folosești săptămâni întregi.
Poți să fii curioasă în general, dar fără chef în momentul respectiv.
Și este în regulă.
Uneori confundăm disponibilitatea cu dorința.
Pentru că „aș putea” nu înseamnă automat „vreau”.
Așa cum faptul că ai frigiderul plin nu înseamnă că trebuie să mănânci imediat, faptul că ai intimitate nu înseamnă că trebuie să ai o experiență sexuală.
Dorința nu funcționează la comandă
Ne-ar fi mult mai ușor dacă dorința ar apărea după un program.
Luni, miercuri și vineri: chef de sex.
Marți: explorare personală.
Weekend: intimitate și relaxare.
Dar corpul nu funcționează ca o aplicație de productivitate.
Dorința poate fi influențată de stres, oboseală, somn, schimbări hormonale, anxietate, imagine corporală, medicamente, relația cu propriul corp sau pur și simplu de ceea ce se întâmplă în viața ta.
Uneori ai chef foarte spontan.
Alteori apare doar după ce te simți relaxată, în siguranță și prezentă în propriul corp.
Iar uneori nu apare deloc.
Nu trebuie să o forțezi ca să dovedești că ești sănătoasă, feminină sau „în contact cu tine”.
Presiunea poate să omoare exact plăcerea pe care încerci să o obții
Când începi să te gândești:
„Ar trebui să am chef.”
„Ar trebui să încerc jucăria.”
„Ar trebui să mă relaxez.”
„Ar trebui să mă cunosc mai bine.”
experiența nu mai este despre plăcere.
Devine despre performanță.
Începi să te observi din exterior.
Oare fac bine?
Oare durează prea mult?
Oare ar trebui să simt ceva?
Oare de ce nu funcționează?
Și, dintr-o dată, nu mai ești prezentă în corpul tău. Ești într-o ședință de evaluare.
Sexualitatea are nevoie de spațiu, nu de supraveghere permanentă.
Uneori, cel mai sănătos lucru pe care îl poți face este să renunți la ideea că trebuie să se întâmple ceva.
Nu orice lipsă de chef trebuie rezolvată
Există o tendință de a trata orice schimbare a dorinței ca pe o problemă.
Dacă ai chef, este bine.
Dacă nu ai chef, trebuie să aflăm de ce.
Poate că uneori există un motiv important și merită să îl explorezi.
Dar alteori nu există nimic de reparat.
Poate că ai nevoie de odihnă.
Poate că mintea ta este ocupată.
Poate că ai trecut printr-o perioadă emoțională intensă.
Poate că sexualitatea nu este prioritatea ta acum.
Și nu este nevoie să transformi fiecare perioadă liniștită într-un proiect de analiză personală.
Dorința poate să fluctueze fără ca tu să fi pierdut ceva.
A nu avea chef nu înseamnă că nu ești sexuală
Poate că una dintre cele mai mari confuzii este aceea că o persoană sexuală trebuie să fie mereu interesată de sex.
Dar sexualitatea nu se măsoară prin frecvență.
Nu ești mai feminină pentru că ai chef des.
Nu ești mai conectată la corpul tău pentru că ai multe experiențe.
Nu ești mai puțin sexuală dacă treci printr-o perioadă în care nu te interesează deloc.
Poți fi o femeie senzuală și să nu ai chef de sex.
Poți să îți placă flirtul, dar să nu vrei întâlniri.
Poți să ai fantezii, dar să nu vrei să le transformi în realitate.
Poți să te simți bine în corpul tău și să nu ai nevoie de nicio experiență sexuală în ziua respectivă.
Nu există un singur mod corect de a fi sexuală.
Uneori ai nevoie de apropiere, nu de sex
Mai ales atunci când ești singură, poate fi ușor să confunzi diferite tipuri de nevoie.
Poate îți lipsește atingerea.
Poate îți lipsește să fii ținută în brațe.
Poate ai nevoie de tandrețe.
Poate vrei să te simți dorită.
Poate ai nevoie să vorbești cu cineva.
Sau poate ești pur și simplu obosită.
Toate aceste nevoi pot fi reale, dar nu toate au nevoie de o soluție sexuală.
Uneori, ceea ce te ajută este o conversație sinceră cu o prietenă.
O plimbare.
Un masaj.
O seară liniștită.
O îmbrățișare.
Sau pur și simplu să te lași în pace.
Nu trebuie să folosești sexul pentru a rezolva fiecare formă de disconfort emoțional.
Și dacă îți dorești să ai mai mult chef?
Atunci poți începe prin a observa, nu prin a te forța.
Cum dormi?
Cât stres ai?
Te simți confortabil în corpul tău?
Ai suficient timp pentru tine?
Te simți în siguranță?
Ai parte de intimitate sau doar de momente în care încerci să strecori plăcerea printre alte obligații?
Uneori dorința nu are nevoie de un stimulent nou, ci de mai puțină presiune.
Poate ai nevoie de un spațiu în care să nu fii eficientă.
Poate ai nevoie să nu te grăbești.
Poate ai nevoie să îți permiți să explorezi fără să urmărești un rezultat.
Iar dacă lipsa dorinței persistă și te îngrijorează, poate fi util să discuți cu un medic sau cu un specialist. Nu pentru că trebuie să fii „reparată”, ci pentru că meriți să înțelegi ce se întâmplă cu tine.
Plăcerea nu trebuie să fie productivă
Trăim într-o cultură în care aproape totul trebuie să aibă un rezultat.
Sportul trebuie să îți schimbe corpul.
Odihna trebuie să te facă mai eficientă.
Hobby-urile trebuie să te ajute să evoluezi.
Iar sexualitatea trebuie să te ajute să te cunoști, să te relaxezi, să îți îmbunătățești relația sau să devii mai încrezătoare.
Dar poate că uneori plăcerea nu trebuie să producă nimic.
Poate să fie doar plăcere.
Fără concluzie.
Fără progres.
Fără o versiune „mai bună” a ta la final.
Și poate că acesta este unul dintre cele mai eliberatoare lucruri pe care le putem învăța despre corp:
nu tot ceea ce trăim trebuie să devină o lecție.
Ai voie să spui „nu acum”
Chiar și ție.
Ai voie să începi ceva și să te oprești.
Ai voie să fii curioasă și apoi să îți pierzi interesul.
Ai voie să îți cumperi o jucărie și să descoperi că nu este pentru tine.
Ai voie să ai chef într-o zi și deloc în următoarea.
Ai voie să îți schimbi preferințele.
Ai voie să nu ai explicația perfectă.
„Nu acum” este un răspuns complet.
Nu trebuie să fie urmat de o scuză, de o analiză sau de o promisiune că vei încerca mai târziu.
Nu transforma sexualitatea într-o obligație de a fi bine
Uneori, chiar și mesajele despre self-care pot deveni obositoare.
Trebuie să te iubești.
Trebuie să te explorezi.
Trebuie să îți cunoști corpul.
Trebuie să ai grijă de tine.
Trebuie să îți activezi energia feminină.
Trebuie să îți recapeți dorința.
Și, fără să ne dăm seama, ajungem să simțim că nici măcar relaxarea nu o facem corect.
Dar nu trebuie să fii permanent conectată la corpul tău.
Nu trebuie să ai o relație perfectă cu el.
Poți avea zile în care te simți senzuală și zile în care nu vrei decât să porți haine largi și să nu fii atinsă.
Ambele fac parte din tine.
Nu trebuie să ai chef de sex doar pentru că ești singură.
Nu trebuie să folosești o jucărie doar pentru că o ai.
Nu trebuie să transformi masturbarea într-o rutină obligatorie.
Nu trebuie să demonstrezi că ești deschisă, curioasă sau conectată la sexualitatea ta.
Poți să ai chef.
Poți să nu ai chef.
Poți să nu știi.
Poți să te răzgândești.
Iar toate acestea nu spun nimic rău despre tine.
Sexualitatea nu este un examen pe care trebuie să îl treci.
Este un spațiu în care ar trebui să existe libertate.
Iar libertatea include și dreptul de a spune:
„Astăzi nu vreau nimic.”
Fără vină.
Fără presiune.
Fără Există o întrebare pe care ne-o punem mai rar decât ar trebui: îmi place persoana asta sau îmi place felul în care mă simt când își dorește să mă aibă?
Pentru că cele două senzații pot semăna foarte mult.
Un mesaj la care îți tresare telefonul. O privire care durează puțin mai mult. Cineva care îți spune că ești frumoasă, că îl atragi, că nu se poate concentra când ești aproape. Un compliment spus exact în momentul în care aveai nevoie să-l auzi.
Și, dintr-o dată, te simți mai sexy. Mai feminină. Mai interesantă. Mai vie.
Poate nici măcar nu vrei să faci sex cu persoana respectivă.
Dar îți place foarte mult că te vrea.
Și nu, asta nu înseamnă că e ceva în neregulă cu tine.
Dorința de a fi dorită face parte din felul în care funcționăm ca oameni. Suntem sensibili la atenție, la apropiere, la confirmarea faptului că suntem văzuți și apreciați. Iar în zona sexuală, validarea poate fi și mai intensă, pentru că atinge una dintre întrebările noastre cele mai vulnerabile: „Sunt atrăgătoare?”
Problema apare atunci când începem să confundăm răspunsul la această întrebare cu răspunsul la o alta:
„Îmi doresc cu adevărat această persoană?”
Să fii dorită și să dorești sunt două lucruri diferite
Sună evident. În realitate, nu este întotdeauna.
Poți să te bucuri enorm că cineva te dorește fără să îl dorești sexual.
Poți să fii flatată de un mesaj fără să vrei o întâlnire.
Poți să te simți foarte sexy într-o rochie pentru că observi privirile din jur, fără să vrei să pleci acasă cu nimeni.
Și poți să fii complet atrasă de cineva, dar să nu vrei să faci sex cu el în acel moment.
Dorința sexuală este orientată către o persoană, o experiență, o senzație sau o apropiere. Nevoia de validare este, în schimb, legată mai mult de felul în care ne simțim noi în raport cu propria imagine.
Iar uneori, ceea ce pare a fi dorință sexuală este, de fapt, o dorință foarte puternică de confirmare.
„Mă vrea.”
„Mă găsește sexy.”
„Încă pot să provoc asta.”
„Sunt suficient de interesantă.”
„Am ceva ce își dorește.”
Și, pentru câteva minute sau câteva ore, aceste lucruri pot fi foarte reconfortante.
De ce ne place atât de mult să fim dorite?
Pentru că a fi dorită poate funcționa ca o oglindă.
Nu una perfectă și nici una în care ar trebui să ne căutăm valoarea, dar o oglindă care ne spune: ești văzută.
Iar pentru multe femei, această experiență nu a fost întotdeauna simplă.
Am crescut într-o cultură în care corpul feminin este privit permanent, dar în care femeile sunt învățate simultan să nu pară „prea disponibile”. Să fie atrăgătoare, dar nu prea conștiente de propria sexualitate. Să fie feminine, dar să nu pară că au nevoie de atenție. Să primească un compliment, dar să nu pară că se bucură prea mult de el.
Așa că atunci când cineva vine și spune, direct sau indirect, „te vreau”, poate exista ceva foarte seducător în această confirmare.
Nu neapărat pentru că vrem sex.
Ci pentru că, pentru o clipă, nu mai trebuie să ne întrebăm dacă suntem suficient de frumoase.
Altă persoană pare să fi răspuns deja.
De aici apare și capcana validării
Problema nu este să-ți placă atenția.
Problema apare atunci când începi să ai nevoie de ea ca să te simți bine cu tine.
Și atunci poți ajunge să cauți constant priviri, mesaje, like-uri, flirturi sau confirmări.
Nu pentru că îți dorești neapărat o experiență sexuală, ci pentru că senzația de a fi dorită îți reglează pentru câteva momente starea de spirit.
Ai avut o zi proastă? Un mesaj de la cineva care te dorește te poate ridica.
Te simți nesigură în corpul tău? Un compliment sexual poate funcționa ca o mică injecție de încredere.
Ai trecut printr-o despărțire? Faptul că cineva nou te găsește atrăgătoare poate face ca pierderea să doară puțin mai puțin.
Și aici lucrurile devin interesante.
Pentru că uneori nu ne îndrăgostim de persoana care ne oferă atenție.
Ne atașăm de versiunea noastră care există în prezența ei.
Versiunea care se simte frumoasă. Dorită. Feminină. Puternică. Sexy.
„Îmi place de el” poate însemna, uneori, „îmi place cine sunt când mă dorește”
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe pe care le putem observa în propria viață sexuală și afectivă.
Imaginează-ți că un bărbat îți trimite mesaje constant. Îți spune că ești superbă. Face glume cu subînțeles. Te privește într-un anumit fel. Îți spune că îl atragi foarte tare.
Și începi să te gândești la el.
Dar dacă ai elimina atenția lui din ecuație?
Dacă nu ți-ar mai scrie?
Dacă nu ți-ar mai spune că ești sexy?
Dacă ar dispărea pentru câteva zile și ai rămâne doar cu întrebarea: „Ce îmi place mie, de fapt, la omul acesta?”
Răspunsul poate fi foarte diferit.
Poate descoperi că îți place umorul lui, inteligența lui, felul în care te simți în siguranță cu el.
Sau poate descoperi că cea mai mare parte din atracție venea din faptul că el te făcea să te simți dorită.
Și ambele variante sunt perfect posibile.
Nu este nimic greșit în a te bucura de flirt
Nu trebuie să transformăm orice flirt într-o problemă psihologică.
Flirtul poate fi pur și simplu distractiv.
Poate fi un joc între doi oameni. Poate fi o formă de exprimare a sexualității. Poate să-ți amintească faptul că ai o latură senzuală și jucăușă.
Nu orice compliment trebuie analizat până când își pierde farmecul.
Uneori cineva te place.
Tu observi.
Îți place că te place.
Zâmbești.
Și atât.
Devine important să ne uităm mai atent doar atunci când observăm un tipar: când acceptăm întâlniri pe care nu ni le dorim, când întreținem conversații care ne consumă, când intrăm în situații sexuale doar pentru confirmare sau când rămânem atașate de oameni care nu ne oferă ceea ce avem nevoie doar pentru că ne oferă constant sentimentul că suntem dorite.
Când „mă vrea” devine mai important decât „îl vreau?”
Aici merită să ne oprim puțin.
Pentru că există o diferență enormă între cele două.
„Mă vrea” îți spune ceva despre dorința lui.
„Îl vreau” îți spune ceva despre a ta.
Prima nu o poate înlocui pe a doua.
Și totuși, în momentele în care suntem nesigure, singure, după o despărțire sau pur și simplu avem nevoie să ne simțim atractive, putem ajunge să le confundăm.
Acceptăm o întâlnire pentru că ne place atenția.
Continuăm o conversație sexuală pentru că ne place reacția celuilalt.
Ne întoarcem la cineva despre care știm că nu ne face bine pentru că știm că ne dorește.
Sau facem sex nu pentru că trupul nostru spune „da”, ci pentru că ego-ul nostru spune: „În sfârșit, cineva mă vrea.”
Iar după aceea putem rămâne cu senzația ciudată că am primit exact ceea ce credeam că ne lipsește și totuși ceva nu s-a umplut.
Pentru că poate nu sexul lipsea.
Uneori, ceea ce vrem este să ne simțim sexy
Și acesta este un lucru important de recunoscut fără rușine.
Poate ai chef să porți o rochie în care te simți extraordinar.
Poate vrei să faci o fotografie în care îți place foarte mult cum arăți.
Poate ai chef să flirtezi.
Poate vrei să auzi că ești frumoasă.
Poate vrei să te simți senzuală, fără să vrei să ajungi în pat cu cineva.
Sexualitatea nu începe și nu se termină cu sexul.
Există o parte din ea care ține de felul în care locuiești în propriul corp. De felul în care îl privești. De cât de confortabilă ești cu faptul că poți fi senzuală. De plăcerea de a te simți feminină, erotică, jucăușă sau pur și simplu bine în pielea ta.
Și nu trebuie să transformi fiecare astfel de stare într-o interacțiune sexuală cu altcineva.
Poți să te bucuri de ea pur și simplu.
Iar aici apare o întrebare foarte bună
Data viitoare când simți acel impuls foarte puternic de a căuta atenția cuiva, încearcă să te întrebi:
„Îl vreau pe omul acesta sau vreau senzația pe care mi-o dă faptul că mă vrea?”
Nu trebuie să răspunzi perfect.
Nici să renunți la flirt.
Nici să devii brusc complet independentă de validarea celorlalți.
Este doar o întrebare care te ajută să separi două lucruri care, uneori, se amestecă.
Pentru că atunci când știi ce cauți, poți alege mai conștient ce faci cu dorința aceea.
Poate chiar vrei sex.
Poate vrei flirt.
Poate vrei o relație.
Poate vrei doar să te simți sexy într-o seară în care ai nevoie să-ți amintești că încă îți place de tine.
Toate aceste lucruri pot exista.
Important este să nu lași dorința altcuiva pentru tine să devină singura dovadă că meriți să te dorești și tu pe tine.
Pentru că a fi dorită poate fi plăcut.
Poate fi foarte plăcut.
Dar există o diferență subtilă între „îmi place că mă dorești” și „am nevoie să mă dorești ca să mă simt bine cu mine”.
Iar diferența aceea poate schimba mult felul în care alegem oamenii, sexul, flirtul și chiar felul în care ne privim propriul corp..
With love,
Erosia